vineri, 29 aprilie 2011

Quand on a quatre ans


Kiki stă atârnată de o balustradă înaltă şi, cum nu suportă discreţia eroismului, se grăbeşte s-o strige pe mama, care se miră că BB reuşeşte o asemenea acrobaţie. Bebukanul exultă: „Păi sigur, numai copiii de patru ani pot!”

joi, 14 aprilie 2011

Patru ani


Lenea naratorului face ca postarea legată de ziua Bebukanului să vină cu o întârziere de o săptămână (noroc că blogul oferă posibilitatea discretei resetări a datei). Festivitatea, destul de filistină pentru pretenţiile de etern revoltat ale lui Abu, s-a desfăşurat într-un restaurant (actul I) şi la genitori acasă (actul al II-lea). Localul a fost foarte bun (cam ca la mama acasă, pe scara Caţavencilor), însă finalul, cu tortul fastuos, pe care se plimbau Zăpada, prinţul, caleaşca lor şi cei şapte pitici, a întrecut orice închipuire. BB, foarte mândră de cadouri şi de propria toaletă, declara senină, în oglindă: „Of, nu e bine să fii atât de frumoasă”. Jenaţi, mama şi Abu au venit cu sfaturi ipocrite: „Nu trebuie să zici despre tine aşa ceva; lasă-i pe alţii să observe asta şi să zică dacă aşa vor ei”. Kiki s-a luminat: „Bine atunci, îi las pe ei să observe şi după ce au terminat de spus, spun şi eu”.

marți, 5 aprilie 2011

Îndrăgostire să fie, dar s-o ştim şi noi!


În această dimineaţă, Bebukanul suprinde o scenă de amor între mama şi Abu (apăsaţi degeaba ambreiajul, că nu schimbăm viteza: este vorba despre un simplu sărut). Kiki, exasperată: ”Of, nu vă mai îndrăgostiţi atât!”.