Asemenea mai multor profesori universitari de filosofie, Kiki nu are sentimentul ridicolului în panseuri; numai analfabetismul o împiedică să se manifeste în scris, precum confraţii ei sus-citaţi. În maşină, în drum spre grădiniţă, pe ea o deranjează faptul că Abu nu vrea să-şi atârne, ca tot cocalarul autohton, un flacon frumos mirositor de oglinda retrovizoare. Totuşi, ochiul ei abil distinge un matinal joc de lumini, aşa că se lansează în speculaţii metaforice, cu pronunţat iz pindaric: "Uite, Abu, zicem (asta înseamnă, în Kikispeak, ne prefacem) că e un parfum acolo, făcut din umbră".
