Jos vegetarienii!

Refuzând implicarea diegetică a lui Abu, BB ascultă, seară de seară, o poveste narată de mama. În general, paleta opţiunilor este la fel de limitată ca şi plaja resurselor financiare ale lui boc (scuzaţi obscenitatea): Albă-ca-Zăpada, Scufiţa Roşie sau (extrem de rar) Cenuşăreasa. Savurând, ca în fiecare noapte, episodul seducerii prinţesei de către vrăjitoare, Bebukanul ascultă, cu prehipnică înfrigurare, cum ultima îi oferă celei dintâi un măr mare şi roşu, numai bun pentru o plăcintă. Scena are suspans: Kiki vede aievea coşul, mâna zbârcită care alege fructul, surâsul tâmp, de mironosiţă al Zăpezii. Astfel, ea nu-şi poate reţine o întrebare firească: "De ce nu i-a făcut mai bine o fripturică?".

N.B. O savuroasă reţetă de fripturică se găseşte în revista Ioana, pe care copila o răsfoieşte cu conştiinciozitate.