Aveţi în faţă mânuţa Bebukanului, care, zilele trecute, îi arăta lui Abu (vom reveni asupra acestui straniu cognomen al tatălui, fiindcă despre el este vorba) poza terenului de joacă de mai sus, strigând în extazul marilor mistici: "Cocoban, cocoban!...". Ca orice fiinţă raţională, hrănită mai curând de ţâţa austeră a Discursului despre metodă decât de izvorul generos al Călătorului heruvimic, părintele în cauză a crezut, pe moment, că se confruntă cu un exemplu tipic de non sequitur infantil. Dacă veţi avea însă bunătatea să priviţi mai atent, veţi descoperi, în fundal, un tobogan (cf. infra, postarea privitoare la dicţionar). Astfel se explică figura şmecheră a lui BB din instantaneul următor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu